Noile recomandări UE pentru screening în cancer – inițiativă pentru susținerea implementării în România, Belgia, Italia și Spania
Pe 20 septembrie 2022, Comisia Europeană recomanda extinderea programelor de screening oncologic prin includerea unor noi localizări – cancerul de prostată, pulmonar și gastric, precum și alte măsuri pentru a îmbunătăți programele actuale de screening (sân, col uterin și colorectal). În baza acestei recomandări, informată de raportul nr. 10 SAPEA, pe 9 decembrie 2022, Consiliul Uniunii Europene și-a actualizat recomandările privind screening-ul, înlocuind recomandările în vigoare, din 2003 – acțiune aflată în concordanță cu obiectivele Planului european de cancer. Află care sunt recomandările: Stella Kyriakides: extindem screeningul în UE cu trei noi tipuri de cancer – prostată, pulmonar și gastric
Planul european de combatere a cancerului (3 februarie 2021) cuprinde și EU Cancer Screening Scheme, cu obiectivul ca 90% din populația Uniunii Europene care se califică la screeningul pentru cancerul de sân, de col uterin și colorectal să participe la testare până în 2025. Ulterior actualizării recomandărilor de screening, pe baza informațiilor furnizate de statele membre, Comisia va prezenta un raport privind punerea în aplicare a programelor de screening pentru depistarea cancerului (cel târziu la finalul celui de al patrulea an de la data adoptării acestei recomandări, adică final de 2026).
Conform celui mai recent raport UE privind screeningul, care datează din 2017, implementarea și adoptarea programelor „clasice” de screening variază semnificativ între și în interiorul țărilor UE. Conform Profilului României privind Cancerul 2023, România are cea mai scăzută rată de screening dintre toate țările UE, situându-se la mare distanță de Bulgaria, penultima pe listă.
În acest context, All.Can International și EFPIA Oncology Platform (EOP) colaborează, în cadrul unui nou proiect, pentru a promova dialogul constructiv și bazat pe dovezi privind implementarea noilor recomandări de screening oncologic în patru state membre – Belgia, Italia, România (reprezentată de Centrul pentru Inovație în Medicină) și Spania – subliniind că adoptarea noilor recomandări prin extinderea localizărilor pentru care se organizează programe de screening, precum și îmbunătățirea programelor de screening actuale, reprezintă piloni esențiali pentru sănătatea publică națională, regională și europeană. Și, de prisos de adăugat, reprezintă diferența dintre viață și moarte pentru un număr covârșitor de cetățeni europeni.
Prin susținerea și diseminarea informațiilor în spațiul public, comunitatea All.Can și liderii de opinie, alături de factorii de decizie (acolo unde subiectul este de interes) vor contribui la formularea de politici personalizate nevoilor naționale, vor identifica instrumentele potrivite de finanțare și vor crește gradul de conștientizare cu privire la noile Recomandări de screening.
În editorialul care însoțește lansarea proiectului All.Can – EOP, publicat pe platforma EFPIA, Eduardo Pisani (CEO All.Can) subliniază că elementul cheie care nu trebuie uitat pentru implementarea screeningului este sprijinul financiar oferit prin Planul european de combatere a cancerului – o investiție de 38,5 milioane EUR este deja angajată pentru proiecte în cadrul programului EU4Health – UE pentru Sănătate și 60 milioane EUR în cadrul HE – Orizont Europa.
„Este urgent nevoie de un leadership susținut și colaborare publică pentru a consolida prevenirea cancerului și a crește eficiența serviciilor de îngrijire oncologică, aliniind politicile, practicile, tehnologiile, sistemele de date, structurile organizaționale și stimulentele bazate pe dovezi. Implementarea programelor de screening pentru cancer reprezintă una dintre politicile care pot aduce o îmbunătățire semnificativă a sănătății în Europa”, a mai subliniat el.
Citește și:
- Profilul României privind cancerul 2023: diferența dintre rata mortalității prin cancer în România și media UE este în creștere
- România, pe locul trei în UE la rata mortalității de cauze evitabile. Implicarea cetățenilor în prevenție și educația pentru sănătate ar putea reduce presiunea asupra sistemelor de sănătate
- Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Păun: „Medicina personalizată devine și în România medicina prezentului. Întregul sistem de sănătate va trebui să se adapteze acestei legi”